din inima mea am scos un buchet cu trandafiri,
din el am dat o floare celei mai frumoase,
alta celei mai destepte,
si una chiar si celei mai urate;
insa niciuna nu mi-a primit cadoul,
o fata mi-a aruncat floarea in mare,
alta i-a rupt petalele
si ultima mi-a pus floarea pe marmura rece a unui mormant.
acum, inca mai astept ca la-nceput, ca una din ele
sa reculeaga una dintre flori,
sa refaca ceea ce odata au destramat...
desi stiu, e aproape imposibil ca o fata
sa-mi culeaga trandafirul care si-a infipt radacinile in inima marii,
sa-l reinvie pe cel ce zace pe mormant,
sau sa-i puna la loc petalele celui care o inteapa
cu vorbele-mi ce cu timpul i-au inlocuit ghimpii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu