si tu te duci, iei visul meu cu tine,
iei luna, soarele si clipa si-n gand nu ramane nimica;
tu pleci si totul e un joc, tu pleci, de mine nu ai loc
eu sunt prea sobru, realist, tu prea nebuna, eu prea trist.
iar gandul iti pluteste din vis in vis,
tacerea buzelor s-a stins si-mi reprosezi ca ti-am promis...
nici macar nu pot sa-ti dau nici un sarut, nici macar o vorba nu-ti soptesc
lasa-ma doar sa iubesc asa cum pot,
sa savarsesc cum imi doresc a amorului slujba
intrand in transe, inhaland al tau miros,
citesc o vraja din cartea ale carei coperti, timpul le-a ros
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu