lasa-mi umbra ta
de nu poti sa mi te lasi
de nu poti sa stai cu mine,
cuibarita-n mine,
dependent de tine.
lasa-mi umbra ta
de vrei sa pleci
la magazin sa iei o paine,
caci tot simt lipsa ta
desi te am si esti a mea.
lasa-mi-te
daca nu existi
am sa-ti fac eu o umbra,
ca sa mi-o lasi
cand nu te simt aici,
ca sa te am
chiar daca nu existi.
duminică, 16 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Daca m-as putea intoarce-n timp,aceste strofe si-ar gasi destinatarul sub forma unei dedicatii,fara a te plagia,doar folosindu-ma putin de talentul tau.
Multumesc pentru comentariu; chiar ma bucur sa stiu ca o poezie de-a mea transmite ceva, intra la inima.
Trimiteți un comentariu